Mărțișor

Ce este Mărțișorul?

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii

Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Cand se sarbatoreste?

Se sarbatoreste pe 1 martie.

Mituri

Lupta Primăverii cu Iarna

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

Fratele și sora Hanului

„Legenda Mărțișorului este foarte veche, datând pentru Bulgari din perioada primului han. Pe când sora sa și fratele său se aflau în prizonierat, hanul le-a trimis un șoim care avea legat un fir de ață albă pentru a-i înștiința că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să fugă, însă în apropiere de malul Dunării, el a fost ucis de urmăritori și ea atunci a dat drumul șoimului care avea legat de picior firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui. La aflarea veștii, de durere, hanul a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 Martie 681. 

CARE SUNT ORIGINILE MARTISORULUI?
La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire. 

Dragobetele

Conform vechii zicale, „Azi e Dragobetele, se saruta fetele”. In fiecare an pe 24 februarie romanii de pretutindeni sarbatoresc Dragobetele.

In mitologia romaneasca, Dragobete era zeul tineretii, al veseliei dar si al iubirii. Ziua in care romanii sarbatoresc Dragobetele coincide cu sarbatoarea Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul.

Totusi, aceasta sarbatoare este puternic inradacinata in cultura romana. Dragobetele este un personaj transmis din generatie in generatie de la vechii daci, transformat mai apoi intr-un protector al tinerilor si patron al iubirii.

Conform unor legende populare, Dragobetele este chiar fiul babei Dochia, un tanar chipes si iubaret care obisnuia sa seduca toate femeile care ii ieseau in cale. Totusi, in zilele noastre, Dragobetele reprezinta pentru romani simbolul suprem al dragostei autohtone.

Celebrarea Dragobetelui se bucura de o simbolistica aparte, extrem de bogata si interesanta. Acesta reprezinta atat inceputul, cat si sfarsitul, inceperea unui nou anotimp, moment in care natura incepe sa prinda viata, dar si sfarsitul desfraurilor lumesti deoarece incepe Postul Sfant al Pastelui.

In vremurile de demult si in unele zone chiar si in prezent, de Dragobete tinerii imbracati in faine frumoae obisnuiau sa se adune in paduri si sa culeaga buchete cu primele flori ale primaverii. Culesul floilor se facea cu voie buna dar si cu cantece si un fel de joc numit zburatorit.

La ora pranzului fetele obisnuiau sa fuga catre sat in timp ce baietii le fugareau in incercarea lor de a le prinde si de a le saruta. Daca baiatul era drag fetei, aceasta se lasa prinsa si sarutata. Semnificatia sarutului in acest caz era un echivalent al logodnei si al infiriparii iubirii dintre cei doi. Seara logodna se anunta in cadrul comunitatii satului si a membrilor celor doua familii. Participantii la sarbatoare, in concordanta cu traditia erau considerati binecuvantati in acel an, bucurandu-se de toate din belsug, fiind feriti de boli. O superstitie din popor spune ca persoanele care nu sarbatoreau aceasta zi erau pedepsiti sa nu poata iubi in acel an.

Daca de Dragobete vremea se prezenta mohorata, iar ziua era friguroasa, ploioasa sau ningea, tinerii se adunau intr-o casa unde sa petreaca, sa lege prietenii sau sa se tina de jocuri.

In unele zone ale tarii tinerele aruncau unele acuzatii pentru farmecele de uraciune facute impotriva rivalelor in iubire. Tinerii baieti obisnuiau sa isi cresteze putin bratul in forma unei cruci, atingandu-si taieturile si rostind juramantul de a ramane toata viata frati de sange.

Tot in aceasta zi batranii din sat se preocupau mai mult decat de obicei de animalele din ograda. Cei in varsta credeau ca in ziua de Dragobete pasarile isi aleg perechea pe viata. Tot in aceasta zi sacrificarea animalelor este interzisa.

In ziua de Dragobete atat flacaii, cat si tinerele nu au voie sa planga. Conform traditiei, persoanele care plang in aceasta zi vor avea parte de necazuri si suparari in lunile care vor urma.

Tinerii

tTinerii din ziua de azi sunt mai inteligenţi, mai dezinhibaţi şi mai creativi decât cei din generaţiile anterioare, dar sistemul de învăţământ învechit nu reuşeşte să-i motiveze către performanţă şi intră adeseori în conflict cu valorile lor. Acesta este și motivul pentru care tot mai mulţi elevi îşi pierd interesul pentru şcoală, visând cu ochii deschişi la modalităţi facile de a face bani. Cel puţin aşa reiese din studiul „Cultura elevilor şi învăţarea”, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din România, relatează Adevărul. Cercetarea s-a desfășurat în 22 de școli și a implicat 500 de elevi, dar și mai mulți profesori. În urma interviurilor aplicate de cercetători, profesorii şi-au caracterizat elevii din generaţiile actuale, atât cu bune, cât şi cu rele. Astfel, dascălii îi văd pe elevii de astăzi mai ales inteligenţi, curajoşi, creativi şi cu personalităţi puternice. Totuşi, există şi un revers al medaliei. Tinerii sunt mai agitaţi şi mai nervoşi decât cei din generaţiile anterioare, sunt superficiali şi se concentrează greu, evitând asumarea responsabilităţii, se arată în studiul citat. Dezinhibaţi şi îndrăzneţi, tinerii din ziua de azi sunt şi ceva mai conflictuali în relaţii şi foarte selectivi atât cu colegii lor, cât şi cu adulţii. Chiar dacă ştiu mai multe şi sunt mai deschişi din punct de vedere cultural, elevii noilor generaţii nu cunosc respectul, sunt lipsiţi de valori şi foarte „materialişti”. Din punct de vedere al vocaţiei, elevii de astăzi au o curiozitate tehnică superioară, sunt atraşi de domeniul IT şi deţin aptitudini foarte bune de învăţare a limbilor străine. Totuşi, nu le place deloc lectura, sunt orientaţi către alegeri facile şi sunt dependenţi de vizual, inclusiv de propria imagine care îi preocupă în mod exagerat. Diferenţele dintre generaţii sunt reproşate de profesori, care, deşi recunosc calităţile tinerilor de azi, au tendinţa să le relativizeze. La polul opus, adolescenţii au o părere foarte bună despre generaţia lor, confirmând că şcoala le oferă tot mai puţine provocări. Întrebaţi cât de des se documentează suplimentar pe Internet despre temele studiate la şcoală, doar 13% din elevii chestionaţi au răspuns că adesea, în timp ce 75% au ales varianta uneori sau rareori. Mai mult, 12% spun că niciodată nu se documentează suplimentar, nici măcar prin intermediul mijlocului preferat de informare – internetul. În schimb, atenţia lor se concentrează mai ales pe activităţile de relaxare. Principalele domenii de interes ale tinerilor sunt muzica, preferată de 25% din cei chestionaţi. Pe locul doi în topul intereselor este umorul, divertismentul şi jocurile (16%), urmate de sport (14%) şi modă (10%). La polul opus, doar 1% din tinerii chestionaţi s-au declarat interesaţi de religie şi spiritualitate. Un procent identic de elevi s-au declarat interesaţi de erotism. Pasiunile tinerilor Întrebaţi despre cum îşi petrec timpul liber, 23% din tinerii chestionaţi au indicat comunicarea pe reţelele de socializare şi jocurile pe calculator. Pe locul doi se află întâlnirile cu prietenii (18%) şi pe al treilea audiţiile muzicale (14%). În schimb, doar 6% din tineri au răspuns că în timpul liber îşi urmează o pasiune/hobby şi doar 4% citesc cărţi. Reproșurile tinerilor Tinerii critică sistemul de învăţământ, arătând cu degetul mai ales către curricula stufoasă, lipsită de aplicabilitate, dar şi către violenţa din şcoală. Astfel, 25% din elevii chestionaţi sunt nemulţumiţi de programul lung şi încărcat. Tinerii se plâng şi de prea multă materie de învăţat (23%), dar şi de prea multe teme pentru acasă (20%). Îngrijorător mai este că 19% din ei atrag atenţia şi asupra agresiunilor fizice şi verbale din şcoli.